In mare sunt si stanci mai mici

In mare sunt si stanci mai mici
Ieri seara hotara sa se regrupeze. Isi puse o bluza neagra fara spate, o dara de lipstick rosu si merse la intalnire cu oamenii in agora. Totul se intampla minunat. Almost all the money back, Sid si Peter la doua mese alaturate luptandu-se din priviri. Pestele cu orez la mijloc. Si o portugheza. Simbol de pace.
Se simtea frumoasa si asta e important pentru o femeie. Ranile incepeau sa se inchida dupa ce se se descoperise din nou pentru el. Altceva decat cuvinte rotunde si sincere nu MAI avea. Raspunsul lui alunecase catre ea in stilul lui, dar linistitor. Se simtea din nou ca o stanca mai ales dupa ce ii trimise un ghiocel dimineata.Prin vodafone.
Multumesc. Mustata ghiocel.
Stia acum ca un cuvant veninos de al lui ar putea strivi orice organ din interiorul ei. Acum intelegea cum unii oamenii cangreneaza brusc pe interior si apoi mor.
Si se trezi transpirata. O visase pe sora ei. Un individ murdar, un gypsi, o pacalise ca o iubeste ca sa se culce cu ea. Si se ingrozi.
Si isi dadu seama ca ea, Nora, era atat de slaba, incat ar putea sa moara oricand. Dar ce va fi cu sora ei? In ce azil mizerabil ar putea ajunge peste ani? Ar putea fi bataia de joc a oricarui sarlatan.
Trebuia numaidecat sa se apuce de ce isi propuse si sa inceapa sa ii faca o pensie privata surorii ei.
Inca se simtea strivita de cosmarul noptii.

Tags: bluzaneagra

Wednesday February 13, 2008 - 02:39pm