cerul meu cenusa
cerul inca fumega si apoi ramase doar cenusa . Arsese toata noaptea in liniste . Nu prea mai stiu cum sa ma dresez cuiva cu sufletul. Neghiobul asta nu va mai avea niciodata credinta ca poate fi mangaiat cu cer. Nu-i mare scofala. Prin viata se poate defila si cu genunchii juliti si palme stravezii. traiesc intr-o lume pe care nu o mai am la suflet si o las in pace sa ma lase si ea . incep sa urasc oamenii cu adevarat.niste prefacuti, inchipuiti si scorojiti. niste invidiosi si meschni. da, da sigur, si eu fac parte dintre ei. trebuie sa joc si eu in comedia asta in care cerul arde in fiecare noapte.


Monday July 7, 2008 - 06:47am (EEST) Permanent Link | 2 Comments