better be good to me
http://uk.youtube.com/watch?v=4kQz1b_o8cg

Cand o suna pe G. acum doua saptamani o suna pentru ca stia ca o mutasera undeva la marginea orasului cu doi copii, si inca unul foarte mic.Adica stia ca nu are pe nimeni si ca un telefon inseamna un gand bun. Si G. exclamase asa, frumos, de bucurie, Loredaaanaa, te iubesc, ca ii daduse lacrimile si dupa ce ele se uscasera zambi toata ziua. Lucrurile mici au o importanta de suflet. In joaca cand aveau mess realizasera ca e frumos sa ne spunem noi oamenii lucruri frumoase unii altora uneori, si ca tot spunandu-ne ne putem transforma in si mai frumosi si ne putem iubi si mai mult, fara sa coste nimic.Asa ca isi spusera amandurora minunato. Azi, puse niste bani pe telefon si o suna iarasi sa intrebe daca e bine. Si primul lucru pe care il spuse G. fuse Loredana la multi pentru.....si ii daduse lacrimile pentru ca de fapt, cu G.nu petrecuse nici o zi despre nasterea ei ca sa o tina minte. G. nu mai avea nici computer acum, dar era puternica. Si tocmai luase un interviu cu copilul mic in brate, unei doamne de la o casa de moda din Paris ce venise in vizita in Bucuresti.Primul interviu dupa o absenta de doi ani. Cam asa.

In rest isi aminti ca atunci cand era mica Bucurestiul avea multi trandafiri frumosi, asa isi amintea ea, unii mari, deschisi,mandri si altii mai mici, galesi, cuminti. Ei ii placeau cei mici si intr-o zi se ascunse toata ziua sub o bolta de trandafiri mici, de teama sa se duca acasa. Si ca toata noaptea incercase sa isi aminteasca ceva din copilarie despre mama ei, ceva cald sau jucaus, ceva...Si nu isi amintea decat usa dubla din sufragerie si paleta ... Altfel, acum, cand isi baga nasul in geamul plouat nu mai simtea nevoia sa deschida fereastra si sa intinda palma, sa stranga in pumni fulgii de ploaie. Cu drag.



Cu acea sclipire proaspata in ochii ingustati ca va fi minunat, intr-o zi. Minunatilor. Uneori cand suntem deschisi unii cu altii suntem minunati. Desigur.

Aici e o toamna cu iarna de cand am venit, asa ca toamna din Romania e o nimica toata, cred. E o toamna cu ploi lungi si frig sticlos. O toamna frigida si incuiata.

Si totusi in capul ei dansau cuvintele...fly me to the moon..in other words please be true ..ce cantec , da ce cantec , da ce cantechttp://uk.youtube.com/watch?v=qC1zYEyUlCU




Friday November 14, 2008 - 05:14pm (