exupery
"Chiar atunci sosi si vulpea:



- Buna ziua, zise vulpea.

- Buna ziua, raspunse cuviincios micul print intorcandu-se, dar nu vazu pe nimeni.

- Sunt aici, zise glasul, sub mar...

- Cine esti tu? zise micul print. Esti tare frumoasa...

- Sunt o vulpe, zise vulpea.

- Vino sa te joci cu mine, o pofti micul print. Sunt atat de trist...

- Nu pot sa ma joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt imblanzita.


- A! Iarta-ma, rosti micul print.


Dar dupa un rastimp de gandire, adauga:

- Ce inseamna „a imblanzi”?

- Nu esti de prin partea locului, zise vulpea, ce cauti pe-aici?

- Caut oamenii, zise micul print. Ce inseamna „a imblanzi”?

- Oamenii, zise vulpea, au pusti si vaneaza. E foarte neplacut! Mai cresc si gaini. E singurul folos de pe urma lor. Cauti gaini?

- Nu, zise micul print. Caut prieteni. Ce inseamna „a imblanzi”?

- E un lucru de mult dat uitarii, zise vulpea. Inseamna „a-ti crea legaturi”...

- A-ti crea legaturi?

- Desigur, zise vulpea. Tu nu esti deocamdata pentru mine decat un baietas, aidoma cu o suta de mii de alti baietasi. Iar eu nu am nevoie de tine. Si nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decat o vulpe, aidoma cu o suta de mii de alte vulpi. Dar daca tu ma imblanzesti, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fara seaman in lume. Eu voi fi, pentru tine, fara seaman in lume...


- Incep sa inteleg, zise micul print. E undeva o floare... mi se pare ca m-a imblanzit...

- Se prea poate, zise vulpea. Pe Pamant intalnesti tot soiul de lucruri...

- O! Dar nu e pe Pamant, zise micul print.


Vulpea se arata foarte nedumerita:

- Pe alta planeta?

- Da.

- Pe planeta aceea sunt vanatori?

- Nu.

- Interesant. Dar gaini?

- Nici.

- Nimic nu e desavarsit, suspina vulpea.


Vulpea insa se intoarse la gandurile ei:


- Viata mea e vesnic aceeasi. Eu vanez gainile, pe mine ma vaneaza oamenii. Toate gainile se aseamana intre ele, si toti oamenii se aseamana intre ei. Asa ca ma cam plictisesc. Dar daca tu ma imblanzesti, viata mi se va insenina. Voi cunoaste sunetul unor pasi deosebiti de-ai tuturora. Pasii altora ma fac sa intru sub pamant. Ai tai ma vor chema din vizuina, ca o melodie. Si-apoi, priveste! Vezi tu, colo, lanurile acelea de grau? Eu nu mananc paine. Mie graul nu mi-e de folos. Lanurile de grau mie nu-mi trezesc nici o amintire. Si asta-i trist! Tu insa ai parul de culoarea aurului. Va fi, de aceea, minunat cand ma vei fi imblanzit! Graul, auriu si el, imi va aminti de tine. Si-mi va fi nespus de draga murmurarea vantului prin grau...


Vulpea tacu si se uita la micul print.

- Te rog... imblanzeste-ma, zise apoi.

- Bucuros as vrea, raspunse micul print, numai ca nu prea am timp. Am de cautat prieteni si o multime de lucruri de cunoscut.


- Nu cunoastem decat ceea ce imblanzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic. Cumpara lucruri de-a gata, de la negutatori. Cum insa nu exista negutatori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Daca vrei cu adevarat sa ai un prieten, imblanzeste-ma!


- Ce trebuie sa fac? zise micul print.

- Trebuie sa ai foarte multa rabdare, raspunse vulpea. La inceput, te vei aseza ceva mai departe de mine, uite-asa, in iarba. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei zice nimic. Graiul e izvor de neintelegeri. Insa vei putea, pe zi ce trece, sa te asezi din ce in ce mai aproape de mine...


A doua zi, micul print veni din nou.


- Ar fi fost mai bine daca veneai si astazi la aceeasi ora, zise vulpea. Daca tu, de pilda, vii la ora patru dupa-amiaza, eu inca de la ora trei voi incepe sa fiu fericita. Si cu cat va trece timpul, cu-atat mai fericita ma voi simti. La ora patru, ma va cuprinde un framant si o neliniste: voi descoperi cat pretuieste fericirea! Dar daca vii la voia intamplarii, niciodata nu voi sti la care ceas sa-mi impodobesc sufletul. Ne trebuie rituri.


- Ce-i acela rit? zise micul print.


- E inca un lucru de mult dat uitarii, zise vulpea. E ceea ce face ca o zi sa se deosebeasca de celelalte zile, o ora, de celelalte ore. De pilda, vanatorii mei au un rit. Se duc sa joace, joia, cu fetele din sat. Joia, prin urmare, e o zi minunata! Ma plimb si eu atunci, pana la vie. Daca vanatorii s-ar duce la joc la voia intamplarii, toate zilele ar fi la fel, iar eu n-as mai avea niciodata vacanta.


Si-asa micul print imblanzi vulpea. Iar cand ora despartirii fu aproape:

- Vai! zise vulpea... Am sa plang.

- Din vina ta, zise micul print, eu nicidecum nu-ti voiam raul, ci numai tu ai vrut sa te-mblanzesc...

- Asa e, zise vulpea.

- Dar ai sa plangi! zise micul print.

- Asa e! zise vulpea.

- Si-atunci nu dobandesti nimic din asta!

- Ba dobandesc, zise vulpea, datorita culorii graului.

Apoi adauga:

- Du-te sa mai vezi o data trandafirii. Vei descoperi ca floarea ta nu are-n lume seaman. Intoarce-te apoi la mine, sa-ti iei ramas bun, iar eu iti voi darui o taina.


Micul print se duse sa mai vada o data trandafirii.


- Voi nu semanati intru nimic cu floarea mea, voi inca nu sunteti nimic, le spuse el. Pe voi nimeni nu v-a imblanzit, precum nici voi n-ati imblanzit pe nimeni. Sunteti asa cum era si vulpea mea. Nu era decat o vulpe, aidoma cu altele o suta de mii. Eu insa mi-am facut din ea un prieten, iar ea acum nu are in lume seaman.


Si florile se rusinara.


- Sunteti frumoase, dar sunteti desarte, le mai spuse el. Nimeni n-ar avea de ce sa moara pentru voi. Floarea mea, fireste, un trecator de rand ar crede ca e asemeni voua. Ea insa singura e mai de pret decat voi toate laolalta, fiindca pe ea am adapostit-o sub clopotul de sticla. Fiindca pe ea am ocrotit-o cu paravanul. Fiindca pentru ea am ucis omizile (in afara doar de cateva, pentru fluturi). Fiindca pe ea am ascultat-o cum se plangea, ori cum se lauda, ori cateodata chiar si cum tacea.


Fiindca ea e floarea mea.

Si se duse inapoi la vulpe.

- Ramai cu bine, zise el...

- Te du cu bine, zise vulpea. Iata care-i taina mea. E foarte simpla: Limpede nu vezi decat cu inima. Ochii nu pot sa patrunda-n miezul lucrurilor.

- Ochii nu pot sa patrunda-n miezul lucrurilor, spuse dupa dansa micul print, ca sa tina minte.


- Numai timpul impartit cu floarea ta face ca floarea ta sa fie atat de pretioasa.


- Numai timpul impartit cu floarea mea... facu micul print, ca sa tina minte.


- Oamenii au dat uitarii adevarul acesta, zise vulpea. Tu insa nu trebuie sa-l uiti. Devii raspunzator de-a pururi pentru ceea ce ai imblanzit. Tu esti raspunzator de floarea ta.


- Eu sunt raspunzator de floarea mea... spuse dupa dansa micul print, ca sa tina minte."



Tuesday November 18, 2008 - 12:54am (EET)