copacii mei fara servet
tu stii cum e cum sa privesti sevetelele albe si sa iti dai seama ca nu iti mai pot fi de folos pe dinauntru. ca lacrimile tale se usuca tare, repede, de cum cad. nu mai au nevoie de nici o stergere, nici de mangaiere, de nimic, de binecuvantarea ta. Tu esti cel care hotarasti sfarsitul. suferintei sau al tau.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.