doi ani
oamenii se ucid unii pe altii continuu si mult. Cu arme, cu vorbe, cu necuvinte, cu frustrari, cu ignoranta, cu razbunari, cu neiubit.
Doi ani de cand pierduse tot ce avea. Deodata. Pe omul bun il gasi intins pe podea iar omul rau ii ceru cheile de la casa ca nu mai avea spatiu de respirat. Pe un suflet ducea o jerbera, pe celalalt o palma. doua lacrimi mari, uriase impietrisera pe suflet.
''Becky, do u believe in God?''
''No.''
Why?''
''Because if God is a person then why he created the dinasaurs before people.....''
''hmmm, I don't know, I don't know'''
Nu putea da nici un raspuns inteligent pentru copii... se simtea singura si ar fi vrut sa o stranga in brate. Atat de bine ii facea sa stranga copiii in brate. caci inca avea cele doua lacrimi mari pe suflet si o dureau.

''I think your mother is an angel of God and my friend as well. They will be with us forever.''
''Lora?''
What?''
''Let's dont talk about this tonight and let's sleep''
''ok''
.....
''Becky?''
''What? ''
''I want to be your friend.''
''ok''
.....
''Lora?''
''yes??''
''Don't be afraid of mice. They are nice.''
''oh, let's don't talk about this tonight''
''ok''
''Good night..''
I am afraid of everything, gandea inside. Caci nu mai sunt copil.