teama

Sunt doar un tarm macinat. Barbatii m-au macinat in vremuri de restriste cu valuri neguroase pe furtuni nocturne. apoi tot am incercat sa ma indepartez de mare. Sa ma fac munte si sa ma inalt, retragandu-ma. Iar un El, sa fie si soare cu luna pentruvarfurile mele. Si sa imi topeasca zapezile si sa imi creasca din mine o floare de colt. Ori alteori, norul albastru cu cu cai.
Sunt inca un tarm mai indepartat.
Ast noapte nu l-am mai visat, as usual, pe cel pe care il simteam aproape.
L-am visat pe tata cu blestemele lui si apoi am visat ca aveam o carie la dintele din fata.

Dimineata am inceput sa imi tai putin din varfuri.
Mi-e teama sa mai comunic cu oameni pe care ii cunosc. Pentru ca ei nu stiu sa ocoleasca intrebari care inteapa.
'''...mi-e sufletul ca tufisul Paiurului, numai ghimpi curbi..'''

Mi-e pofta de peste la gratar, si de noapte cu oameni care ma intreaba despre orice altceva decat despre mine. De pilda despre ce cred eu despre.... Mi-e pofta sa dorm fara cosmar. Mi-e pofta sa imi pun picioarele in cuptor.
Mi-e pofta de oameni calzi, buni, omenosi, simpli. Mi-e pofta de porumb copt.




Wednesday July 30, 2008 - 05:57pm (EEST)